Experimente clasice in psihologie

Bazele Psihologiei Experimentale au fost puse de cercetatori fascinati de mintea umana, care au dorit sa stie cum functioneaza si cum poate fi educata, dezvoltata sau influentata.

mediu_139Unele dintre cele mai importante experimente care au avut un impact deosebit in studierea psihicului se gasesc in cartea Experimente clasice in psihologie“, de Douglas Mook.

Volumul isi asteapta cititorii curiosi, nu doar specialisti, ci si cei pasionati de psihologie, pentru a descoperi cum putem cunoaste si explora mintea umana intr-o maniera stiintifica!

Pentru a va da cateva indicii despre ceea ce gasiti in carte, mai jos va prezint succint cateva experimente care sunt, in volum, pe larg descrise, explicate si discutate in privinta implicatiilor rezultatelor lor.

Paul Broca a descoperit centrul vorbirii in creier, in 1861. A facut autopsia unui pacient cu afazie expresiva (incapacitatea de a produce vorbire) si a aratat ca acesta avea o leziune pe suprafata lobului frontal stang. Cei cu leziune in Aria Broca pot intelege vorbirea, dar nu pot produce vorbire. Aria Broca are functia specifica de a ne aminti cum sa folosim aparatul fonator pentru a ne exprima prin vorbire.

In urma cercetarilor sale asupra functionarii cortexului cerebral, Karl Lashley (1890-1958) a constatat ca memoria si capacitatea de invatare nu rezida intr-un loc singular, fix, in creier. De asemenea, lezand anumite arii ale cortexului la soareci, a aratat ca, in timp, alte parti ale creierului preiau operatiile celei care lipseste si ca orice sarcina poate fi reinvatata.

1904, Germania. Profesorul von Osten descopera ca Hans, calul sau, are capacitati remarcabile – poate face calcule aritmetice! Adunari, scaderi, inmultiri, impartiri! Si nu era vreo escrocherie la mijloc! Oricine putea testa abilitatile lui Hans! Psihologul Oskar Pfungst a scos la iveala adevarul printr-un experiment clasic. Ce putea, de fapt, face Clever Hans?

jigsaw-brain-86466_439x324

Efectele recompensatorii ale stimularii creierului: James Olds (1955) introducea electrozi in creierul soarecilor si stimula diverse arii corticale. Soarecele apasa pe o maneta pentru a furniza fara intrerupere impulsuri de activare a propriului creier. Unul a apasat pe maneta 26 de ore incontinuu, peste 50.000 de ori. S-a odihnit 4 ore si a continuat sa apese pe maneta in acelasi ritm!

Harry Harlow (1958) a construit doua mame-maimuta artificiale. Una era o mama rece, cu structura din plasa de sarma, insa avea montat un biberon cu lapte din care puiul de maimuta putea suge. Oferea hrana! A doua nu avea lapte, dar era acoperita cu un strat de plus, iar corpul era incalzit de un bec montat inauntru. Oferea alinare si confort! Ce au preferat puii de maimuta?

S.P. Grossman (1934-2003) s-a interesat in cercetarile sale de tulburarile mentale si posibilitatea tratamentului lor chimic. S-a intrebat cum influenteaza codificarea chimica din creier comportamentul. Celulele nervoase comunica intre ele prin mesageri chimici (neurotransmitatori). Studiile de pionierat ale lui Grossman au aratat cum modifica ei comportamentul si au constituit mina de aur pentru psihofarmacologie.

S. Valins, 1966. Experiment: tineri barbati se uitau la imagini cu femei. Ascultau in acest timp ceea ce ei credeau ca sunt bataile inimii lor. Insa, ritmul batailor era controlat de cercetator. La unele imagini, experimentatorul a crescut ritmul batailor. Tinerii au cotat femeile din acele imagini ca fiind mai atractive – cele despre care au crezut ca le-au facut inimile sa o ia razna, dar, de fapt, nu o luasera.

Loftus-Palmer, 1974: subiectii au vazut o caseta cu un accident auto. Apoi, au fost impartiti in grupuri, fiecaruia punandu-i-se aceeasi intrebare in care era schimbat un cuvant: “Cat de repede mergeau masinile cand au intrat in coliziune?” Pentru altii, “in coliziune”, a fost: “izbit, ciocnit, lovit sau atins”. Raspunsuri (media in km/h): izbit- 65,7, ciocnit- 63,2, lovit- 61,3, in coliziune- 54,7 si atins- 51,2.

Elizabeth Loftus (n. 1944) a studiat distorsiunile si erorile de memorie, devenind specialist in marturiile martorilor oculari si pericolele implicate de increderea prea mare acordata veridicitatii lor. In cartea sa, din 1979, sublinia ca intrebarile puse martorilor, clientilor in terapie, respondentilor la un sondaj pot afecta semnificativ replicile primite si deci pot oferi imagini distorsionate asupra realitatii.

Puteti citi gratuit cateva pagini din cartea Experimente clasice in psihologie“, de Douglas Mook, aiciPsihoShop.ro!

Profesorul Paul Bloom, de la Yale University, prezinta in video-ul de mai jos un curs despre cercetarile in privinta procesarii inconstiente si mai ales despre munca celebrului psiholog behaviorist B.F. Skinner. Discuta in detaliu despre diferitele tipuri de invatare si despre cum a evoluat teoria cognitiv-comportamentala a functionarii mintii umane. Studiile despre comportamentul uman (obiceiurile, formele invatarii, conditionarea operanta etc.) sunt, de asemenea, abordate in curs.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Pentru a putea trimite comentariul, va rugam sa completati operatia matematica de mai jos (filtru de spam). *