Sub lupa: teoria disonantei cognitive

Teoria disonantei cognitive, conform lui Leon Festinger, sustine ca o stare de tensiune interna este declansata de moduri de gandire contrarii. Tendinta omului este de a linisti conflictele interioare prin automanipularea de a accepta si/sau impaca opinii complet diferite. Se pare ca de aceea nu suntem in stare de multe ori sa invatam din propriile greseli.

balance

Accesand linkul de mai jos puteti citi integral un studiu – “Consecintele cognitive ale supunerii fortate” – realizat de Leon Festinger si James Carlsmith. Premisa de la care a pornit acest experiment clasic a fost aceea de a testa ce se intampla cu opinia unei persoane daca este fortata sa faca sau sa spuna ceva contrar acelei pareri.

Subiectii au participat la activitati stupide, fara sens si plictisitoare si apoi platiti (cu diferite sume de bani) pentru a spune cuiva ca acea experienta a fost interesanta si placuta.

Experimentul e descris in detaliu de realizatorii sai, Leon Festinger si James Carlsmith, aici.

Un articol interesant despre rolul disonantei cognitive in aparitia si sustinerea conflictului, dar si despre modul in care disonanta cognitiva poate ajuta la evitarea conflictelor, puteti citi aici – www.beyondintractability.org.

O prezentare relevanta a evolutiei teoriei disonantei cognitive si a studiilor cu aceasta tematica se gaseste aici – en.wikipedia.org.

Comments

  1. By Lola

    Reply

Leave a Reply to Lola Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Pentru a putea trimite comentariul, va rugam sa completati operatia matematica de mai jos (filtru de spam). *