Despre placeri le sopteste adolescentilor, neincetat si cu respiratia intretaiata, imaginatia stimulata de hoarda de hormoni nou-veniti in organism pe la 13-14 ani. Cind campania de cucerire pornita vitejeste e spulberata de spectrul certificatului de virginitate sau de neprevazutul unei sarcini, multi adolescenti gasesc cai sa strecoare placerile si in viata lor de elevi: sexul anal si sexul oral.
Iar in cazul in care sfideaza pretentiile caselor parintesti si rup sigiliul virginitatii, se lasa in seama venerabilului coitus interruptus, protector cu reputatie indoielnica in mediul medical, dar care inca face impresie de invincibil nu numai la adolescenti, cit si la adulti.
Dr. Eva Cristescu, medic de planning familial la clinica Sanatatea Ta, are o problema cu capacitatea venerabilului de a nu ingrosa rindurile umanitatii: „Coitus interruptus presupune un bun control al ejacularii, sigur, nu sint barbat, nu stiu ce simti in momentele acelea, dar cu certitudine e nevoie de multa vointa si exercitiu. Mi-e foarte greu sa cred ca adolescentii, care sint la debut de viata sexuala, sint niste indivizi foarte exersati si nici nu cred ca sint foarte motivati sa se retraga din vagin la vreme, caci sint mult mai motivati sa ramina cit mai mult si cit mai des. Coitus interruptus e pina la 60-65% sigur. Pina si metoda calendarului are o eficienta mai buna daca e folosita corect, pe ciclu regulat si cu abstinenta in perioada fertila, 80-85%“. Metoda calendarului, continua dr. Cristescu, poate sa-si merite procentele verificate stiintific la adultii cu relatii stabile, dar la adolescenti e data complet peste cap si venerabilul interruptus revine in forta in viata lor. „O buna parte dintre ei nici nu stiu sa calculeze perioada fertila si nici nu o accepta, ca daca pot sa faca sex pe furate o data sau de doua ori pe luna, cind apuca, si atunci se nimereste in perioada fertila, el vine cu propunerea coitului intrerupt.“
Miturile despre anticonceptionale circula din gura in gura si intre adulti, daramite intre adolescenti, si dau aceleasi spaime multor oameni, debutanti sau carieristi in viata sexuala. Conform statisticilor Ministerului Sanatatii, cota de populatie care foloseste metode contraceptive a crescut la doar 34%, iar la inceputul anilor ’90 era de 10%. Formate la inceputul anilor ’90, cind interdictia de avort fusese pusa in sfirsit pe liber si anticonceptionalele abia intrasera pe miinile femeilor, miturile despre ele au in mintea multora trasaturi monstruoase: de la ele iti cresc mustati, te ingrasi, iti creste colesterolul sau faci diabet. Dr. Beatrice Dinulescu, de la cabinetul de planning familial al Maternitatii Bucur, depune marturie pentru eficienta lor: „Contraceptivele sint cele mai studiate medicamente de pe globul asta, pentru ca sint luate de sute de milioane de femei. Ceea ce am invatat eu acum 14 ani despre ele nu mai are nici o legatura cu cele de acum. S-a inceput intr-adevar cu doze mari de hormoni, dar s-a ajuns la doze foarte, foarte mici. Dar sa stiti ca nici personalul medical nu le ajuta pe fete si pe femei, nu le trimit la cabinetele de contraceptie, la care vin cu buletinul si-si iau anticonceptionale. Le spun ca dupa ce iau contraceptive o vreme, sa faca pauza, dar nu le spun sa se si protejeze si ajung la chiuretaj. Inca sint medici ginecologi, din pacate, care le spun ca e bine sa faca macar un chiuretaj pe an ca metoda de contraceptie! Sa nu va inchipuiti ca meseria de medic o fac numai cei care au chemare, ci ca sa-si duca un trai!“.
CITESTE TOT ARTICOLUL: "Amor minor. Sexul adolescentin in Romania"
Cotidianul, 29 septembrie 2007
