
Lunga relatie epistolara dintre Sigmund Freud si prietenul sau medic Wilhelm Fliess, intre 1887 si 1902, a asternut pe hirtie si framintarile oedipiene ale psihanalistului austriac. Moartea tatalui sau l-a facut sa patrunda mai adinc in aceasta latura ascunsa a psihicului uman, scrie Pierre Babin in „Sigmund Freud. De la tragedie la psihanaliza“, ultimul volum din cea de-a doua serie ENCICLOPEDICA, distribuit impreuna cu ziarul Cotidianul luni, 22 octombrie.
„Moartea batrinului meu tata m-a afectat profund. Ma simt acum cu totul descumpanit“, ii marturisea Freud corespondentului sau. Un vis straniu, izvorit din culpabilitate in noaptea de dupa inmormintare, l-a gasit pe psihanalist intr-o pravalie, citind inscriptia: „Va rugam sa inchideti ochii“. „Am recunoscut indata locul, era pravalia frizerului la care veneam in fiecare zi“, isi amintea el. „In ziua inmormintarii trebuise sa-mi astept rindul si, din cauza asta, intirziasem putin la capela. Familia se suparase. Fraza citita in pravalie are un sens dublu. Ea inseamna: «Trebuie sa-ti faci datoria fata de cei morti» (e vorba, asadar, de o scuza, de parca as fi lipsit de la datorie si as fi avut nevoie de iertare, iar «datoria» e luata in sens literal)“.
CITESTE TOT ARTICOLUL: "Tatal complexului lui Oedip"
Cotidianul, 17 octombrie 2007