Discipolii l-au hranit pe Freud la ananghie
La virsta a doua, psihanalistul austriac a dus viata unui vienez mai instarit. Pe timp de razboi insa, el primea trabucuri, untura si slanina de la adepti. 
Sigmund Freud a locuit vreme de 47 de ani pe Berggasse, la numarul 19. Un imobil luxos, in stilul secolului XVIII, cu coloane, unde psihanalistul inchiriase un apartament la primul etaj. In cartea „Psihopatologia vietii cotidiene“, publicata in 1901, Freud a evidentiat importanta si sensul micilor fapte din viata de zi cu zi, indeajuns incit alti analisti sa isi doreasca sa afle mai mult despre cum si-o organiza pe-a sa.
Apartamentul lui Freud, incarcat de statuete de colectie, ii pare destul de ciudat lui Marie-Louise Testenoire, care il schiteaza intr-un numar din „Critique“, in 1975. „Pe peretele biroului, un mulaj al Gradivei; in fata, scrinul pe care stau un cavaler chinez din lut ars si doua vaze umplute cu fragmente de os, de jad, de scarabei auriti…, dincolo o stampa a Sfinxului de la Gizeh; pe una dintre biblioteci, reproducerea unui basorelief de pe un sarcofag despre care fiica sa, Anna, ne spune ca ar reprezenta moartea lui Patrocle; de o parte si de alta, o camila chinezeasca din lut ars si un cal persan“. Vreo 20 de statuete egiptene, grecesti, romane, chineze ii impodobeau biroul, iar pe o masuta joasa trona figurina unui intelept chinez, caruia psihanalistul ii dadea binete in fiecare dimineata, inainte de lucru.
CITESTE TOT ARTICOLUL: "Discipolii l-au hranit pe Freud la ananghie"
Cotidianul, 20 octombrie 2007
