De cele mai multe ori desenele copiilor au fost investigate din perspectiva adultilor. Se stiu mai putine despre evaluarile copiilor in privinta desenelor lor si ale altor copii. Experientele subiective ale copiilor legate de propriile lor desene este un subiect adeseori neglijat in literatura de specialitate.
Desi este considerat un demers dificil din punct de vedere metodologic sa studiem reactiile verbale ale copiilor privitoare la desenele lor sau ale altor copii, acesta se va dovedi realizabil si foarte interesant.
Studiul descris in articolul pe care il puteti citi integral accesand linkul de mai jos a fost realizat cu ajutorul a 222 de copii, de ambele sexe, cu varste intre 4 si 12 ani.
Rezultatele acestui studiu le puteti citi aici.
PSIHOLOGIE.RO va recomanda:
Cum folosim in terapie desenul copilului? Ce influente… genetice, culturale, personale trebuie avute in vedere in interpretarea desenelor? Ce importanta ar trebui sa le acorde practicienii in ansamblul procesului terapeutic? Cat de obiectiva este interpretarea? Pana unde desenul inlocuieste comunicarea cu terapeutul?
Autorii cartii “Psihologia desenului la copil“, Philippe Wallon, Anne Cambier si Dominique Engelhart se centreaza pe aceste probleme si multe altele, foarte actuale, cum ar fi: folosirea calculatorului ca mijloc pentru exprimare grafica.
“Varsta aparitiei primelor linii variaza, in general, intre noua sau zece luni si doi ani, in functie de circumstantele si de conditiile in care traieste copilul; antecedentele acestei activitati de trasare a liniilor sunt de cautat in maculare, inmazgalire, in placerea pe care o simte copilul de a produce un efect exterior siesi si de a-si afirma in acest fel existenta.” (Anne Cambier)
Puteti citi gratuit cateva pagini din carte aici – PsihoShop.ro!
