Fiecare membru al grupului de terapie este rugat sa scrie, anonim, pe o hartie unul dintre lucrurile pe care crede ca i-ar fi imposibil sa-l spuna in grup. Apoi, se redistribuie membrilor hartiile, fiecare primind secretul altuia. Fiecare e rugat apoi sa citeasca secretul primit cu voce tare si, dupa aceea, sa comenteze cum s-ar simti daca ar fi posesorul unui asemenea secret.Scopurile principale ale acestei tehnici sunt demonstrarea universalitatii (similaritatile problemelor oamenilor de pretutindeni) si dezvoltarea empatiei si a abilitatii de intelegere a celorlalti.
Iata ce noteaza I.D. Yalom, in “Tratat de psihoterapie de grup”, despre experienta in aplicarea acestei tehnici:
“Secretele s-au dovedit a fi uimitor de similare, cu cateva teme majore predominante. Cel mai comun secret este convingerea profunda a unei inadecvari fundamentale – sentimentul ca este o persoana fundamental incompetenta, ca drumul sau in viata e o cacialma. Urmatorul ca frecventa este un sentiment profund al alienarii interpersonale – ca, in ciuda aparentelor, nu poate sa iubeasca si sa aiba grija cu adevarat de o alta persoana. A treia categorie de raspunsuri frecvente este reprezentata de un fel sau altul de secret sexual.”
