Psihologia mancatului fara diete: gandeste-te ca ai putea slabi mancand

Stiai ca 98% dintre persoanele care au slabit in urma unei diete in 2-3 ani castiga la loc kilogramele pierdute? Descopera elementele-lipsa in discutiile legate de nutritie, cure de slabire, digestie sanatoasa.

Imagineaza-ti un cos din nuiele impletite plin ochi cu legume si fructe – colorate si debordand de prospetime. Rosii “coer de boef” tocmai bune de facut o salata cu iz mediteranean sau o supa densa ca un nectar; ardei grasi care asteapta sa fie umpluti cu niscaiva branza de vaci; avocado cu gust de “verde” – atat de bine copt, incat e nerabdator sa sfarseasca intr-un guacamole tipic mexican; portocale rotunjoare de savurat indiferent de preparatul favorit: suc dulce-acrisor, marmelada cu sclipiri de chihlimbar sau, de ce nu?, spectaculoase crepes suzette. Daca ar fi sa alegi, ce ai manca acum?

Printre nenumaratele alegeri pe care le facem de-a lungul vietii sunt si cele culinare. Si cred ca acestea sunt unele dintre cele mai importante alegeri ale vietii noastre. De ele depind sanatatea, buna dispozitie, energia de care avem nevoie pentru toate celelalte activitati, chiar si succesul in cariera. Dar cum facem aceste alegeri? Ce mecanism misterios se declanseaza atunci cand suntem in fata standului cu diverse produse alimentare?

Majoritatea dintre noi traim intr-un stres continuu. Nu mai avem timp sa respiram adanc, sa ne bucuram de minunatiile din jurul nostru (soare, flori, peisaje), sa traim clipa, sa ne relaxam zambind semenilor. Nu mai avem timp pentru noi. Aceasta alienare a propriei persoane isi poate arata efectele chiar in alegerile culinare pe care le facem, cu consecinte negative asupra sanatatii noastre. Daca nu suntem atenti la noi, in mod straniu avem false pofte culinare pentru anumite alimente de care, in realitate, corpul nostru nu are nevoie.

Este ora 22.00 si mi-e pofta sa mananc o inghetata uriasa de vanilie cu toping cremos de ciocolata. Corpul meu insa, cu siguranta, nu are nevoie de asa ceva. Si in niciun caz la ora asta. Totusi, eu ma topesc de pofta. De ce? Poate pentru ca in timpul zilei totul s-a desfasurat atat de rapid, am avut liste cu deadline-uri pe care a trebuit sa le respect cu strictete – altfel, ar fi cazut cerul pe mine, nu? -, pe scurt, am trait un stres continuu, fara sa gasesc nimic placut in ceea ce fac sau fara “sa am timp” sa ma bucur de lucrurile frumoase din viata mea. Prin urmare, caut inconstient placerea pierduta din timpul zilei. Dar cum? Afundand lingura cat mai adanc in castronul cu inghetata. Un alt motiv al ciudatei mele pofte nocturne ar fi modul in care am mancat in timpul zilei. Cand ne lipsesc anumiti nutrienti, ne e pofta, culmea!, de ceva opus. Asadar, daca mi-au lipsit grasimi sau proteine sanatoase in timpul zilei, spre seara navalesc pofte de carbohidrati.

Asadar, stilul de viata – cum ne raportam la activitatile din timpul zilei (stresat sau relaxat), dar si cum ne organizam mesele – este hotarator pentru o digestie sanatoasa.

Pentru a avea un aparat digestiv sanatos, pentru a beneficia de putere metabolica maxima, pentru a putea slabi sanatos, pentru a arde calorii, este necesar sa avem intotdeauna in minte cateva repere:

– in primul rand, cand mancam trebuie sa fim perfect relaxati; orice urma de stres nu va face altceva decat sa impiedice buna functionare a aparatului digestiv (stresul determina scaderea fluxului de sange din organele responsabile cu digestia si cresterea acestuia in membre si creier);

– mesele noastre trebuie luate cu regularitate; este necesar, asadar, sa existe o ritmicitate si pe acest plan al vietii noastre, asa cum exista ritmicitate, de exemplu, pentru starile de somn si veghe sau pentru ciclul menstrual;

– o alta conditie pentru buna functionare a digestiei este sa fim constienti atunci cand mancam. Suntem la birou si mancam in fata calculatorului sau ne respectam pauza de pranz total deconectati de orice alta activitate? Seara, ne luam o asa-zisa cina in fata televizorului sau mancam intr-o atmosfera placuta alaturi de cei dragi? Trebuie sa acordam atentie totala meselor, trebuie sa fim atenti la orice detaliu legat de mancare: ce gust are, ce miros, daca ne place sau nu. Cu alte cuvinte, sa fim intrutotul prezenti la masa. Altfel, s-ar putea sa mancam destula mancare, insa creierul sa trimita in continuare mesaje de foame (pentru ca el “a fost atent”, de fapt, la altceva: la televizor sau la cartea data rapid pagina cu pagina…).

Acestia sunt doar cativa factori care influenteaza functionarea aparatului digestiv. Nu cred ca sunt idei pe care nu le stii, insa foarte putini dintre noi le dau atentie. Nu e de mirare ca majoritatea oamenilor nu arata asa cum si-ar dori.

Si, daca nu am fost destul de convingatoare, afla in continuare cum s-a vindecat un medic de neplaceri la stomac, pe care le-a suportat peste 14 ani:

Doctorul s-a nascut in China si isi desfasoara activitatea in SUA. Este un bun profesionist, isi iubeste mult meseria si ii place viata pe care o are. Singura sa problema era ca fiecare masa ii provoca diverse neplaceri digestive, cum ar fi dureri de stomac, balonari. Dupa 14 ani de astfel de sacaieli, s-a hotarat sa mearga la psiholog. In urma discutiei, psihologul a aflat ca micul dejun al medicului consta in cateva briose luate de la fast food si mancate in masina in timp ce conducea; pranzul presupunea sa plece de la serviciu tot la fast food, de unde lua niste hamburgeri pe care ii manca tot in masina, inapoi spre serviciu. Seara, fie iesea cu prietenii, fie infuleca in fata televizorului o pizza. Medicul i-a spus psihologului ca e constient cum mananca si ce mananca, dar ca asta este viata lui si nu e dispus sa si-o schimbe in niciun fel. Si stii ce s-a intamplat? Psihologul nu i-a spus sa-si schimbe stilul de viata. L-a rugat doar sa opreasca masina intr-o parcare, sa dea drumul la muzica si sa se relaxeze atunci cand mananca. Si l-a mai rugat sa acorde micului dejun 15 minute, iar pranzului 25 de minute. Medicul nu a fost de acord cu cele 15, respectiv 25 de minute si a inceput sa negocieze timpul destinat meselor – de fapt, fara sa-si dea seama, intrase in jocul provocat de psiholog. Peste doua luni, psihologul a primit un telefon: medicul era entuziasmat ca se simte, in sfarsit, dupa 14 ani, bine! Urmase sfaturile primite si descoperise ca, de fapt, nici nu-i plac hamburgerii, ca acestia nici nu au gust!

Asadar, relaxandu-se, renuntand la orice alta activitate in timpul meselor, medicul a putut sa fie atent la ce manca si la semnalele corpului sau. A acordat atentie hranei si, prin aceasta, siesi. A reusit in acest mod sa isi reconsidere relatia pe care o are cu mancarea.

Elena Ceciu, psiholog scolar, este pasionata de psihologia vocationala – domeniu care presupune alegeri reusite in cariera – dar si de tot ceea ce este legat de “o psihologie a mancatului”, considerand ambele domenii extrem de importante pentru o viata cu adevarat sanatoasa. Daca vrei sa continui discutia despre cum trebuie sa mancam sau pur si simplu vrei sa slabesti, scrie-i pe adresa elena.ceciu@yahoo.com. Puteti citi despre Food Psychology pe primul blog romanesc in domeniu – http://mananc-inteligent.ro.